România a respins în faţa CIJ pretenţiile Ucrainei

eprezentanţii României au susţinut că metoda de delimitare a graniţelor maritime, propusă de Ucraina, sfidează dreptul internaţional, cât şi Tratatul politic de bază semnat în 1997, în timpul preşedinţiei lui Emil Constantinescu.

Ultima fază a procesului dintre România şi Ucraina privind delimitarea graniţelor maritime din Marea
Neagră a început azi la ora 10.00, ora Olandei (11.00, ora României) cu o scurtă prezentare a istoricului procesului, făcută de preşedintele CIJ, judecătorul Rosalyn Higgins, şi cu depunerea jurământului de către magistraţi. Bogdan Aurescu, şeful echipei juridice care reprezintă România, a argumentat că propunerea Ucrainei, de a revendica o suprafaţă dublă faţă de pretenţiile ridicate de Uniunea Sovietică, este injustă şi nu respectă metodele cutumiare de delimitare maritimă din jurisprudenţa internaţională.

Potrivit reprezentantului României, principala cauză pentru care negocierile diplomatice dintre cele două ţări au eşuat, obligând astfel România să apeleze la imparţialitatea instanţei ONU, este lipsa de flexibilitate de care Ucraina a dat dovadă, refuzând aplicarea normelor obişnuite la care apelează Curtea.

“Problema nu e complexitatea cazului, ci faptul ca Ucraina refuză respectarea dreptului internaţional maritim şi a tratatelor semnate de România cu Ucraina, succesorul legal
al URSS. Speţa nu este complicată de un context geografic particular, cu excepţia prezenţei Insulei Şerpilor în zona de delimitare”, a aratat Bogdan Aurescu în plenul Curţii. Atât în perioada discuţiilor cu URSS (1967-1987), cât şi ulterior, în negocierile cu Ucraina, România a susţinut aplicarea metodei echidistanţei, care asigură echitatea împărţirii şi se bazează pe coordonate geografice considerate relevante de Curte. Potrivit acestei metode, Insula Şerpilor ar putea avea cel mult un rol circumstanţial, influenţând doar într-o mică măsură trasarea liniei de delimitare maritimă.

Ucraina a sugerat aplicarea unei metode de delimitare pe care reprezentantul României a caracterizat-o drept “inedită şi neuzuală” şi "nejustificabilă juridic". În argumentaţia depusă la Curte, Ucraina a exagerat rolul Insulei Şerpilor. Bogdan Aurescu a arătat că, potrivit Convenţiei de la Geneva din 1982, “stâncile care nu pot susţine locuirea umană sau viaţa economică proprie nu pot avea platou continental şi zonă economică exclusivă”, respingând astfel pretenţiile vecinilor din est. Aurescu a mai arătat că preluarea Insulei Şerpilor de URSS, în 1948, a încălcat Tratatul de Pace de la Paris, care atribuia insula României. Preluarea ilegală a insulei a provocat rezultate inechitabile care nu ar trebui prelungite până în prezent. “Efectul total al preluării formaţiunii maritime, cumulat cu modul arbitrar de trasare a frontierei poate fi cuantificat la peste 1.600 de kilometri pătraţi de spaţii maritime care s-ar fi cuvenit României, dacă dreptul ar fi fost respectat întocmai”, a amintit Aurescu. El a mai precizat că România a renunţat să revendice proprietatea asupra insulei şi că singura intenţie este limitarea consecinţelor inechitabile create deja de apartenenţa insulei, ajunsă parte a teritoriului ucrainean ca urmare a dezintegrării URSS.

După 24 de runde de negocieri diplomatice între România şi Ucraina privind delimitarea spaţiilor economice din Marea Neagră, România a sesizat Curtea Internaţională de Justiţie pentru tranşarea definitivă a diferendului, în aprilie 2004. Zona disputată măsoară peste 12.000 de kilometri pătraţi. În subsolul acesteia se găsesc hidrocarburi (100 de miliarde de metri cubi de gaz natural
şi 10 de milioane de tone de petrol), care ar putea scuti România de importuri energetice pentru 20 de ani. Pentru România, o eventuală decizie favorabilă ar însemna eliberarea din monopolul energetic impus de concernul rus Gazprom, singurul furnizor, prin mai mulţi intermediari, de gaze
naturale pentru România. Judecând după importurile de gaz de 10 ori mai mari decât ale României, Ucraina ar epuiza aceleaşi zăcăminte în mai puţin de doi ani. Procedura orală se va încheia pe 19 septembrie, după care CIJ, în maxim 6 luni de deliberări, va da o hotărâre definitivă şi irevocabilă.