Procesul care va decide dacă Dan Voiculescu a fost turnător începe la Tribunalul Bucureşti

a Tribunalul Bucureşti începe astăzi procesul în care CNSAS cere recunoaşterea lui Dan Voiculescu drept colaborator al Securităţii, decizia fiind doar de competenţa judecătorilor după ce legea Consiliului a fost declarată neconstituţională în urma excepţiilor invocate chiar de avocaţii liderului PC.

Practic, astăzi, judecătorii vor avea la dosar documentele pe baza cărora Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a decis, prima dată în iunie 2006 şi apoi definitiv în august acelaşi an, că Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică. Este vorba despre note informative în care acesta şi-ar fi turnat rude care voiau să fugă din ţară, colegi de studenţie şi, mai apoi, colegi de serviciu.

Cazul Voiculescu-CNSAS a ajuns în instanţă tot în 2006, pentru că liderul PC a contestat decizia Consiliului. Dar, până în iunie 2007, când dosarul
a fost trimis la Curtea Constituţională, procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti a constat mai mult în amânări, avocaţii lui Voiculescu cerând inclusiv secretizarea şedinţelor de judecată.

Când dosarul a ajuns în 2008 la Tribunal, s-a aflat, însă, că omul de afaceri a recunoscut, în vara lui 2006, la audierile CNSAS, că dădea informaţii despre cetăţeni străini, fiind "obligat" să-şi câştige astfel pâinea. Chiar şi pseudonimul Felix a fost recunoscut de Voiculescu la audierile de la CNSAS, potrivit documentelor depuse la Tribunalul Bucureşti. "Lucrând în comerţ exterior eram obligat să-mi câştig şi eu o pâine când mă întrebau de un cetăţean străin ce e cu el să spun ce ştiu despre el. Dar nici pe acela nu îl turnam în sensul de a-i face vreun rău. Despre români, după cum rezultă din toate dosarele şi din toate hârtiile acestea, nu am vorbit în viaţa mea. Nu era preocuparea mea. Preocuparea mea era comerţul exterior", se arată în documentul ce conţine redactarea audierii lui Dan Voiculescu la CNSAS.

Voiculescu a susţinut, în final, că nu a turnat pe nimeni, iar despre notele semnate de el a spus că erau simple "note de serviciu".
În actele depuse la dosarul din instanţă de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se regăsesc şi caracterizări ale lui Dan Voiculescu făcute de informatorii "Stelian", "Stănescu" şi "Paulescu", în care aceştia descriu comportamentul omului de afaceri. Potrivit notelor de la dosar, Dan Voiculescu era "tânăr, viguros, cu un fizic agreabil, simpatic, dar şi ....peltic, atât fizic cât şi psihic", "şmecher şi prudent", "îngâmfat şi orgolios", "un tip altruist, violent, coleric şi o fire irascibilă".

În replică, Dan Voiculescu susţine, în acţiunea depusă în instanţă, că a "constituit un subiect de interes aparte pentru Securitate" prin "funcţia, relaţiile, legăturile personale şi cunoştinţele profesionale şi de limbi străine", încercându-se să fie racolat în reţeaua de colaboratori ai Securităţii, "fără rezultat".

CNSAS a decis, la 20 iunie 2006, că Voiculescu a făcut poliţie politică ca fost informator, pe baza studiului unui dosar de reţea din 1974, cu note informative făcute de Voiculescu şi semnate "Felix". Voiculescu a cerut, la 9 iunie 2006, reverificarea dosarelor sale înainte de numirea în guvern. El a contestat decizia CNSAS la 4 iulie 2006. Contestaţia la verdictul Colegiului CNSAS că a făcut poliţie politică a fost respinsă la 7 august 2006, la diferenţă de un singur vot, cel de veto aparţinând preşedintelui de atunci al Colegiului, Claudiu Secaşiu.

Pe 29 mai 2007, Curtea a hotărât să ia în discuţie excepţiile de neconstituţionalitate invocate de avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon. Acesta a precizat că a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în legătură cu zece articole care reglementează activitatea CNSAS. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis, pe 26 iunie 2007, excepţiile de neconstituţionalitate.

Excepţiile invocate de deputatul Segiu Andon au dus, în cele din urmă, la schimbarea legii CNSAS. Astfel, dosarul lui Dan Voiculescu a ajuns la Tribunal, după ce legea CNSAS a fost declarată neconstituţională. În prezent, Tribunalul Bucureşti a devenit prima instanţă de judecată care se poate pronunţa asupra unei eventuale colaborări cu poliţia politică, până acum deciziile fiind luate de CNSAS.

Pe 30 ianuarie, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţională Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste.

Aşadar, Ordonanţa CNSAS, noua reglementare după care funcţionează această instituţie, a fost adoptată tacit în luna mai de Camera
Deputaţilor, după ce a fost aprobată de Guvern pe 6 martie. Potrivit acesteia, CNSAS va constata, în baza documentelor analizate, colaborarea cu Securitatea, verdictul urmând să fie dat de instanţa de judecată, în baza notelor de constatare ale Consiliului, întocmite de Direcţia de Investigaţii.