All inclusive românesc la Mamaia

Reţeta cu care bulgarii ne-au ras în ultimii trei ani, „furând” de pe litoralul românesc o parte însemnată a turiştilor autohtoni, este foarte simplă: îi iei omului o sumă la început, iar în banii ăştia îl laşi să mănânce, să bea şi să stea cât vrea pe şezlongurile de la piscină sau de pe plajă. Litoralul românesc, obişnuit cu jecmănirea pe scară largă a turiştilor prin terase, restaurante sau beach-baruri, a reacţionat extrem de lent la lovitura primită. Lucru destul de previzibil, câtă vreme o pizza amărâtă ajunsese să coste la Mamaia cât o masă copioasă într-un restaurant decent din Bucureşti, iar din acest gen de „turism” se scoteau bani cu lopata. Practic, profitorii plajelor au aşteptat ca Dumnezeu să facă vreo minune, iar „gogoaşa bulgărească” să se dezumfle de la sine.

Primul semn că hotelierii români au început să priceapă dincotro bate vântul a venit abia la jumătatea actualului sezon estival: Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral a anunţat, cu surle şi trâmbiţe, că există all inclusive şi în România. Miracolul s-a produs inclusiv în Mamaia, unde un hotel de patru stele oferă sejururi de o săptămână care costă 429 de euro, cu 20-30 de euro mai ieftin
decât pachetele similare disponibile la bulgari.

Începutul ar fi foarte promiţător, dacă puiul de all inclusive de pe Litoral nu ar fi cât se poate de românesc. E drept, hotelierul cu pricina chiar şi-a dat silinţa să ofere servicii
similare cu cele din ţări cu tradiţie în domeniu, doar că minunea se termină în buza plajei. Acolo unde începe exact jecmăneala pe care turiştii care aleg all inclusive vor s-o evite. Operatorul de plajă te uşurează zilnic de 35-40 de lei pentru două şezlonguri şi o umbrelă, adăugând încă 70-80 de euro la costul sejurului, şi, după ce vezi cât costă un suc sau un cocktail la beach-bar, deja îţi vine să-ţi iei câmpii.

Faptul că acest gen de iniţiative private, care ar putea da o şansă litoralului românesc, sunt sugrumate în faşă de jecmăneala, mizeria şi hoţiile de pe plajă nu tulbură în nici un fel somnul plăcut al autorităţilor. Mai mult, operatorii de plajă, în mare
parte firme care nu au nici cea mai mică legătură cu turismul, nu au putut fi nici măcar obligaţi, vreme de peste o lună şi jumătate după deschiderea sezonului, să amenajeze corespunzător sectoarele închiriate.

Pentru comparaţie, la Albena, societatea care administrează staţiunea a creat o subsidiară care se ocupă exclusiv de administrarea plajelor. Evident, turiştii care au ajuns aici în mai sau iunie n-au dat de plaje devastate, ci de umbreluţe şi şezlonguri frumos aranjate, de beach-baruri deschise şi de nisip proaspăt greblat. Iar în aceste condiţii oferta
bulgărească devine, din păcate, tot mai atractivă pentru turiştii români.